Dată: 11 Decembrie 2018
Parchetul din lemn masiv este binecunoscut din doua motive: arata bine si este foarte rezistent. Poate ca nu toata lumea care apreciaza podeaua din lemn masiv stie multe lucruri despre lemn in general, dar cu siguranta toti merita sa afle informatii importante despre el. O sa insistam astazi pe cateva aspecte mai putin cunoscute despre parchetul din lemn masiv, in special cel din lemn de stejar.
1. Duritatea
Poate ca la prima vedere cuvantul duritate este brutal. Nu, este doar mai mult decat masculin, este puternic fara sa incerce. Scara de duritate Janka determina cat de solid este tipul de lemn folosit, aspect aflat in stransa legatura cu usurinta cu care se zgarie sau se deterioreaza, cat de rezistente sunt componentele parchetului si chiar tipul de camera in care s-ar potrivi cel mai bine. Parchetul din lemn masiv alcatuit din lemn de stejar este perfect pentru amenajari interioare insa, chiar daca are la baza un material rezistent, nu este indicat pentru proiectele de exterior. Podeaua din lemn de stejar este suficient de rezistenta pentru a tine piept zgarieturilor si uzurii, dar indeajuns de sensibila incat sa transmita mai departe sunete de tocuri sau pasi. Cu toate acestea, este indicata in cladiri de apartamente, fiindca nimeni nu masoara confortul papucilor de casa dupa lungimea tocului de la pantof.
2. Stabilitate structurala
Stabilitatea structurala se refera strict la capacitatea acelui tip de lemn de a se dilata sau contracta in timp. Este foarte clar ca parchetul din lemn masiv este mai bun cu cat capacitatea sa de a se modifica este mai mica. Modificarea dimensiunilor si a volumului reprezinta un indice principal al masuratorilor legate de stabilitatea structurala, denumite si directii radiale si tangentiale de miscsorare. Modificarea in directia radiala inseamna cat de mult se va micsora volumul lemnului dinspre centru inspre scoarta, in timp ce masuratorile tangentiale releva dimensiunea micsorarii masei lemnoase privita dintr-o perspectiva paralela cu inele de crestere a copacului. Valorile mici ale miscorarii radiale si tangentiale reprezinta un rezultat bun, dar secretul stabilitatii structurale consta in diferenta dintre cele doua valori. Cu cat diferenta dintre valori este mai mica, cu atat mai mult scade posibilitatea ca lemnul sa se deformeze, chiar daca isi va mari sau micsora volumul. Miscorarea tangentiala si radiala a lemnului din stejar rosu este de 8,6 % si respectiv 4 %, iar pentru lemnul din stejar alb este de 7,2 % respectiv 4,2%.
3. Densitate
Densitatea este un aspect care trebuie luat in vedere atunci cand se alege tipul de copac din care se va crea podeaua din parchet sau orice alt proiect de constructie. Cu cat materialul lemnos este mai dens cu atat este mai rezistent la factori de deteriorare precum mucegai, termite sau putregai. Densitatea lemnului de stejar alb este de 900 KG/m3, iar a celui rosu de 780 KG/m3.
4. Semnificatie culturala
Stejarul simbolizeaza putere, forta, trainicie. Datorita acestor semnificatii, stejarul a fost numit copac national in multe tari printre care: Anglia, Germania, Franta, Moldova, Statele Unite ale Americii, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Galitia, Serbia, Bulgaria si Tara Galilor. Si Romania se numara printre tarile care au considerat ca stejarul este cel mai potrivit pentru a fi numit copac national.
5. Habitatul
Stejarul este un tip de copac foarte versatil. Desi este originar din emisfera nordica, stejarul poate fi intalnit atat in zone cu clima temperata, cat si zonele nordice sau tropicale precum Asia sau America de Sud. E drept ca parchetul din lemn masiv este o alegere buna, insa cel mai indicat este sa privim copacii ca pe singurii care ne pot oferi oxigen si nu doar ca pe o materie prima.
Adaugă comentariu